TERAPII PENTRU ATACUL DE PANICĂ

Pe scurt care sunt senzațiile / semnele unui atac de panică la adulți, adolescenți și copii?

În general, simptomele unui atac de panica apar brusc, fără nici o cauză aparentă.

Acestea pot include:
    1. bătăi puternice ale inimii (palpitații);
    2. întretăierea respirației;
    3. dureri în piept;
    4. senzația de sufocare sau de inăbușire;
    5. leșin;
    6. transpirație;
    7. uscarea gurii;
    8. picioare moi;
    9. vedere neclară;
    10. tensiune musculară;
    11. stomac deranjat;
    12. amețeli, greață;
    13. furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor;
    14. frisoane;
    15. tremur și agitație;
    16. senzații de vis sau distorsiuni perceptuale;
    17. teroare, un sentiment că ceva inimaginabil este pe cale să se întâmple și nu ești în stare să te împotrivești sau să faci ceva;
    18. o nevoie de a scăpa;
    19. nervozitate în legătură cu posibilitatea de a pierde controlul și de a face ceva jenant;
    20. frica de moarte.

Deși durata unui atac de panica poate varia destul de mult, de obicei durata depășeste 10 minute și este una dintre cele mai dureroase momente sau stări pe care o persoană le poate experimenta.

Simptomele atacului de panică se pot asemana foarte mult cu cele ale unui atac de cord.

De obicei, cei mai mulți oameni care au un atac de panica vor avea și alte probleme.

Atacurile de panică încep de multe ori dintr-o dată şi fără avertisment.

Din momentul în care încep, ating punctul de maximă intensitate în 10 minute şi durează aproximativ 30 de minute.

Totuşi, nu există două atacuri de panică la fel şi unii pacienţi au raportat atacuri de panică care au durat câteva ore sau chiar o zi întreagă.

Atacurile de panică pot apărea oricând în timpul stării de veghe sau de somn şi o mare parte dintre pacienţi spun că atacurile de panică i-au trezit în timpul nopţii.

Mulţi oameni au doar unul sau două atacuri de panică pe tot parcursul vieţii.

Totuşi, cei care au trecut prin atacuri de panică repetate pot fi diagnosticaţi cu tulburare de panică, care presupune, de obicei, cel puţin patru atacuri de panică pe lună.

Pacienţii cu tulburare de panică ajung să evite situaţiile care tind să inducă atacurile.

De exemplu, o persoană care a avut un atac de panică în timp ce conducea masina peste un pod, poate ajunge să evite toate podurile.

Evitările pot conduce la izolare şi afectează negativ calitatea vieţii, la creşterea riscului de depresie, abuz de substanţe şi chiar suicid.

Cei care suferă de atacuri de panică în mod regulat, au un risc crescut pentru a dezvolta agorafobie, teama de merge în locuri publice, piață publică, mitinguri, din cauza anxietăţii crescute.

Pacienţii care au atacuri de panică au diferite optiuni de tratament.

În cele mai multe cazuri, tratamentul eficient constă într-o combinaţie de terapie şi medicaţie.

Terapia Reiki pentru atacul de panica începe cu zona capului, se continuă cu zona frontală și se termină cu zona din spate a corpului.

Sunt șase zone de aplicare a mâinilor pe corp, iar timpul variază în funcție de gravitatea bolii, dar mai ales de abilitățile terapeutului.

După un număr de terapii, progresiv, de la caz la caz, se poate diminua și medicația.

Atacurile de panică sunt cele mai răspândite afecţiuni psihice, afectând unul din 75 oameni.

Atacurile de panică se pot petrece oricând, chiar şi în timpul somnului.

Un atac durează de obicei până la 10 minute, dar unele simptome pot dura şi mai mult.

Printre lucrurile care cauzează atacurile, cele importante sunt:
    • evenimentele majore din viaţa unei persoane, precum căsătoria sau naşterea unui copil;
    • stresul sever;
    • o dispoziţie genetică;
    • tulburări hormonale;
    • antecedente de traumă emoţională.

Atacurile de panică sunt neaşteptate, venind brusc, fără avertisment sau fără vreun motiv anume, petrecându-se repetat.

Mintea este imediat umplută de gânduri că ai putea muri din cauza unui infarct, că te-ai putea sufoca, că vei innebuni sau vei pierde controlul.

Mintea umană reţine cu uşurinţă circumstanţele în care un atac de panica s-a petrecut aşa că, data următoare, un răspuns de panică este declanşat de o situaţie sau un mediu pe care mintea nu l-a putut gestiona eficient.

60% din atacurile de panică sunt acompaniate de hiperventilaţie, un semn că este prea mult oxigen şi că este nevoie de o anumită cantitate de dioxid de carbon pentru corpul nostru.

Pierderea de CO2 se poate preveni prin ţinerea respiraţiei. Respiratul într-o pungă de hârtie este, de asemenea, o tehnică folositoare.

Exerciţiile sunt cel mai bun mod de “resetare” a respiraţiei ce devine haotică după un atac.

Partea creierului unde se petrece atacul este una primitivă, menită pentru supravieţuire şi nu pentru rezolvarea situaţiilor complexe.

Nu partea raţională, conștientă a creierului gestionează situaţiile de criză, ci cea iraţională, subconștientă.

Multe persoane au probleme cu prietenii, familia sau slujba în timp ce se luptă cu atacurile de panică, sunt mai înclinati spre consumul de alcool sau abuzul de droguri, au un risc mai mare de a se sinucide, petrec mai mult timp în camerele de urgenţă ale spitalelor şi mai puţin timp cu hobby-urile lor, sportul sau cu activităţi plăcute, tind să fie dependenţi din punct de vedere financiar de alţii, se simt mai puţin sănătoşi din punct de vedere psihic şi fizic, simt teama de a se îndeparta de casă.

Sursa:
www.facebook.com/EnergoterapieReiki/
noutati.energoterapie-reiki.ro/tehnici-de-terapie-specifice-sistemului-shamballa-mdh-reiki/
noutati.energoterapie-reiki.ro/care-este-cel-de-al-doilea-creier-al-nostru/
noutati.energoterapie-reiki.ro/shanti/
noutati.energoterapie-reiki.ro/metode-de-tratament-terapii-la-distanta/